Leșinul, numit medical sincopă, reprezintă o pierdere bruscă și de scurtă durată a stării de conștiență, urmată de obicei de revenire spontană. Apare atunci când fluxul de sânge către creier scade temporar. Un episod poate fi declanșat de căldură, stat prelungit în picioare, emoții intense sau deshidratare, însă există și situații în care sincopa poate avea o cauză cardiacă ori o altă problemă medicală care trebuie investigată.
Contextul în care apare leșinul este esențial. Un episod precedat de greață, transpirații și amețeală după stat mult timp în picioare are alte caracteristici decât pierderea conștienței produsă brusc în timpul efortului. Vârsta, bolile cunoscute, medicamentele administrate și simptomele asociate ajută medicul să stabilească dacă sunt necesare investigații suplimentare.
Sincopa vasovagală, o cauză frecventă
Sincopa vasovagală este una dintre formele întâlnite frecvent. Poate apărea ca răspuns la factori precum durerea, frica, vederea sângelui, stresul emoțional, căldura sau statul îndelungat în picioare. Organismul reacționează prin modificări ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale, ceea ce poate reduce temporar aportul de sânge către creier.
Înaintea pierderii conștienței pot apărea semnale de avertizare: amețeală, senzație de căldură, greață, transpirații, vedere încețoșată sau impresia că „se întunecă” în fața ochilor. Recunoașterea acestor simptome permite uneori persoanei să se așeze sau să se întindă înainte de cădere, reducând riscul unei accidentări.
Chiar dacă un episod pare tipic pentru sincopa vasovagală, diagnosticul nu trebuie stabilit exclusiv pe baza presupunerilor, mai ales dacă este primul episod sau circumstanțele sunt neobișnuite.
Deshidratarea și scăderea tensiunii arteriale
Pierderea de lichide prin transpirație abundentă, vărsături sau diaree poate reduce volumul circulant și poate favoriza amețeala și leșinul. Riscul poate crește în zilele foarte călduroase sau atunci când aportul de lichide este insuficient.
O altă situație este hipotensiunea ortostatică, caracterizată prin scăderea tensiunii arteriale după ridicarea în picioare. Persoana poate simți amețeală, slăbiciune, vedere încețoșată și, uneori, își poate pierde conștiența. Fenomenul poate fi influențat de deshidratare, anumite afecțiuni și unele medicamente.
Dacă episoadele apar repetat la ridicarea din pat sau de pe scaun, este indicată discutarea lor cu medicul. Nu este recomandată modificarea sau întreruperea tratamentelor pentru tensiune ori a altor medicamente fără recomandare medicală.
Când leșinul poate avea o cauză cardiacă
Unele episoade de sincopă pot fi asociate cu tulburări ale ritmului cardiac sau cu alte afecțiuni cardiovasculare. Aceste cauze sunt importante deoarece pot necesita investigații și tratament specific.
Leșinul produs în timpul efortului, cel apărut fără semnale premergătoare sau un episod asociat cu palpitații, durere toracică ori dificultăți de respirație trebuie evaluat medical. Istoricul personal de boli cardiace și existența unor cazuri de moarte subită la vârste tinere în familie sunt informații relevante pentru medic.
Evaluarea poate include, în funcție de situație, măsurarea tensiunii arteriale, examinare clinică și electrocardiogramă, iar medicul poate recomanda investigații suplimentare atunci când există indicii pentru o cauză cardiovasculară.
Ce trebuie făcut atunci când cineva leșină
Dacă observi că o persoană își pierde conștiența, primul obiectiv este prevenirea unei accidentări și verificarea stării acesteia. Persoana poate fi așezată culcat, într-un loc sigur. Trebuie verificat dacă respiră normal și dacă își revine rapid.
Nu îi oferi apă sau alimente cât timp este inconștientă și nu încerca să o ridici imediat în picioare după ce își revine. Dacă nu respiră normal, trebuie solicitat imediat serviciul de urgență și începută resuscitarea cardiopulmonară, dacă aceasta este necesară și știi să o efectuezi.
Ajutorul medical de urgență este indicat și atunci când persoana nu își recapătă rapid starea de conștiență, s-a accidentat grav în timpul căderii, prezintă durere toracică, dificultăți de respirație, slăbiciune pe o parte a corpului sau tulburări de vorbire.
Ce informații ajută medicul
După un episod, sunt utile detaliile despre activitatea desfășurată înainte de leșin, poziția corpului, simptomele premergătoare și durata aproximativă a pierderii conștienței. Relatarea unei persoane care a asistat la eveniment poate fi deosebit de valoroasă.
Trebuie menționate medicamentele administrate, bolile cunoscute și episoadele anterioare. Mișcările neobișnuite, confuzia prelungită după revenire sau alte manifestări observate pot ajuta medicul să diferențieze sincopa de alte cauze ale pierderii conștienței.
Leșinul poate avea o explicație benignă, dar nu este un simptom care trebuie ignorat atunci când apare în circumstanțe neobișnuite, se repetă sau este asociat cu semne de alarmă. Înțelegerea contextului și observarea simptomelor pot oferi informații importante, însă stabilirea cauzei aparține medicului. Informarea corectă și evaluarea de specialitate, atunci când este necesară, permit identificarea riscurilor și alegerea măsurilor potrivite pentru protejarea sănătății.
